|
Informatii Generale
Asezarea geografica a raionului Nisporeni
Teritoriul este cuprins intre paralele 46° 54` si 47° 15` latitudine nordica si 27° 56` si 28° 20` longitudine estica, iar centrul geografic al or. Nisporeni are coordonatele geografice 47° 04` latitudine nordica si 28° 11` longitudine estica, la distante aproximativ egale fata de punctele extreme de Nord si de Sud ale Republicii Moldova (Naslavcea - la Nord si Giurgiulesti - la Sud).
Raionul Nisporeni este situat in cadrul podisului Moldovei centrale iar in partea de vest se margineste cu raul Prut, care constituie granita dintre Romania si Republica Moldova. Suprafata raionului constituie 62,9 mii ha, din care terenuri arabile -19,0 mii ha, plantatii multianuale – 7,8 mii ha, terenurile Fondului silvic de stat- 21,4 mii ha, terenurile Fondului apelor de stat – 1,5 mii ha.
Faceti click aici pentru a vedea imaginile satelitare pe Google Maps.
Daca aveti instalat insa Google Earth atunci puteti descarca acest file pentru a vedea multe detalii pe harta.
Populatia
Populatia totala conform datelor recensamantului din anul 2004 constituie 64 924 persoane, din care 32088 barbati si 32836 femei. De nationalitate moldoveni – 95,3 %. Persoanele in virsta apta de munca – 40069, sau 61,7 %; pensionari – 8683 persoane. In zona rurala locuiesc 52819 persoane, sau 81,4 % din numarul total, iar in zona urbana – 12105 persoane ( 18,6 %). Populatia economic activa din raion constituie 38,6 mii persoane.
Populatia raionului a scazut de la 67447 de locuitori in 1989, la 64 924 de locuitori in 2004. In prezent (2007) se estimeaza ca locuiesc 60722 persoane. Veniturile mici si lipsa locurilor de munca au determinat pe multi oameni sa lucreze peste hotare, declansand o migratie considerabila (in Federatia Rusa, Italia, Portugalia, Grecia s.a.m.d.), mai ales a persoanelor bine calificate. Acestui fenomen i se adauga si natalitatea redusa. Problema se agraveaza si prin faptul, ca multe familii plecate isi iau si copiii cu ei, reintoarcerea acestora inapoi in localitatea natala fiind incerta.
Relieful
Caracterizarea generala a teritoriul raionului Nisporeni este o parte componenta a podisului Moldovei centrale. Relieful este variat complicat deluros, fragmentat de vai adanci si hartoape de 150-250 m, cu versanti priporosi si abrupti pe care se dezvolta numeroase alunecari de teren si ravene. Interfluviile au forma de dealuri. Siruri de dealuri taiate de numeroase curmaturi. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai inalta a podisului si anume pe podisul codrilor, foarte faimoasa prin fragmentarea puternica de care dispune. Imprejurimile lor amintesc un relief premontan, ceea ce la determinat pe V. Docuceaev sai numeasca “ Elvetie Basarabeana”. In codri spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active sunt procesele de eroziune si alunecari de teren.
In partea de vest a Codrilor este situat cel mai inalt deal din tara - dealul Balanesti care se afla la 17 km departare de or. Nisporeni. Inaltimea acestui deal este de 429,5 m si reprezinta altitudinea maxima din Republica Moldova.
In functie de altitudine relieful contemporan al raionului face parte din prima treapta-superioara ce include relieful cu altitudini mai mari de 250 m si cuprinde podisuri, platouri si coline.
Zacamintele
Pe teritoriul raionului sunt zacaminte de materiale pentru contructie, precum calcarele, argilele, si nisipurile; depunerile de pietris si prundis, care datorita eroziunii sint dezvelite in valea Prutului si ale afluentilor acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe intreaga suprafata terestra, ceea ce inlesneste exploatarea lor prin cariere deschise.
Calcarul pentru constructie
Zacaminte de calcare pentru constructie se gasesc de obicei la adincimi mici in zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase. Calcarele care pot fi folosite pentru constructie, formeaza straturi cu o grosime de 2-18 m. In raion cele mai mari cariere de calcare sint la Siscani si Varzaresti.
Materia prima pentru producerea caramizilor si a tiglei.
Aceste roci au o raspindire larga pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorita depozitelor insemnate de argile in Nisporeni a fost construita o fabrica pentru producerea caramizii si a tiglei (in prezent stationeaza).
Nisipuri, prundisuri si pietrisuri pentru constructie.
Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului si afluentilor sai, care se utilizeaza ca materie prima pentru constructii, producerea caramizii si a tiglei.
Resursele materialelor de constructie satisfac in linii mari necesitatile economiei raionului Nisporeni.
Clima
Clima raionului Nisporeni ca si in intreaga republica este temperata-continentala. Iarna este blinda si scurta, vara este calduroasa si lunga. In medie pe un an au fost inregistrate 2195 ore cu soare. Durata stralucirii solare variaza de la 43-65 ore in decembrie, pana la 300-340 ore in iulie. Cantitatea medie anuala de precipitatii oscileaza intre 380-550mm. Caderea precipitatiilor se caracterizeaza printr-o mare instabilitate in timp.
Temperatura medie anuala a aerului pe teritoriul raionului Nisporeni este pozitiva si oscileaza intre +8grade C si +9grade C, iar la suprafata solului intre +10 +11 grade C. Temperatura medie al lunii ianuarie in regiune este de –4 grade C. Minimal absolut al temperaturilor constituie –30 grade C in partea centrala a tarii. Perioadele reci ale anului sunt scurte.
Precipitatiile atmosferice: cele mai mari cantitati anuale de precipitatii, 500-550 mm cad pe versantii de vest a podisului Moldovei centrale. Cea mai mare cantitate de precipitatii (55-85%) cade in perioada de vegetatie (aprilie, noiembrie). Precipitatiile solide sunt caracteristice in special, pentru lunile ianuarie – februarie. Prima zapada cade la sfarsitul lui octombrie, in decembrie stratul de zapada devine stabil. In partea centrala a tarii, inclusiv raionul Nisporeni zapada se mentine 60 zile.
Raionul Nisporeni este una dintre regiunile cele mai amenintate de grindina ale tarii. Numarul cel mai mare de zile cu grindina pe an variaza de la 4 pina la 8. Grindina aduce mari pagube economiei nationale, de aceea in raion se duce o lupta intensa pentru combaterea ei ( cu ajutorul unor rachete speciale).
Datorita amplasarii geografice a raionului Nisporeni in partea centrala a tarii putem mentiona, ca acest raion dispune de bogate resurse agroclimatice, ceea ce favorizeaza dezvoltarea tuturor culturilor cerealiere, legumicole; vitei de vie si a pomilor fructiferi.
Apele de suprafata si apele subterane
In raionul Nisporeni exista un riu mare – Prut si 3 riuri mai mici: Nirnova, Lapusna si Cogilnic. Exista totodata 45 de iazuri, care ocupa o suprafata 1580 hectare.
Din apele subterane fac parte izvoarele, fantanile si apele minerale (Hincu).
Raionul primeste o cantitate mica de precipitatii atmosferice, iar evaporarea din cauza temperaturilor ridicate in perioada calda a anului este mai mare. Deaceea toate bazinele acvatice au un debit mic.
Numai raurile Prut si Cogilnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rauletele Nirnova si Lapusna sint afluenti ai Prutului. Raurile enumerate se alimenteaza din apele provenite de la ploi si din topirea zapezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane au un rol secundar in alimentarea raurilor, mai cu seama a raurilor mici.
Alimentarea subterana a raului Prut constituie numai 20-25 la suta. Regimul hidrologic se schimba in timpul topirii zapezilor, cand raul se revarsa si inunda lunca.
Riurile mici - Nirnova si Lapusna ,afluentii ai raului Prut si raul Cogilnic, se alimenteaza numai din precipitatii atmosferice. Alimentarea subterana este neinsemnata
Pe teritoriul raionului Nisporeni sunt foarte putine lacuri naturale. Ele sint situate in lunca cursului mijlociu a riului Prut. Aceste locuri naturale de dimensiuni mici mai poarta denumirea de Pruteturi. Majoritatea lacurilor naturale sunt mici si cu o suprafata de 0,1-0,2 km patrati. Ele sint amplasate in satele Barboieni, Grozesti, Zberoaia, Balauresti care sunt situate pe malul riului Prut.
In raionul Nisporeni au fost construite 45 iazuri, ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice mentionate au repartitie neuniforma pe teritoriul raionului, dar ele se gasesc aproape in fiecare sat in numar de 2 sau 3 iazuri.
Apele subterane sant principala sursa de apa potabila si de uz gospodaresc (90%). Toate localitatile rurale folosesc in gospodarii apele subterane. Apele subterane din valea Prutului au proprietati de irigare satisfacatoare, debitul lor constituie 100-180 metri cub pe ora. In localitatile rurale se exploateaza si apele subterane de adancimi mari, care ies la suprafata prin izvoare sau se extrag din fantani. In raionul Nisporeni avem cateva sute de izvoare si 2939 de fantani cu apa potabila.
In unele locuri se intalnesc ape subterane minerale cu calitati curative si diverse componente chimice. Pe baza unor asemenea ape a fost construit un sanatoriu pe teritoriul manastirii Hincu, care in prezent e inchis din motive financiare. Totusi apele minerale, inclusiv cele cu calitati curative, pina in prezent se exploateaza doar partial. Valorificarea lor deplina ar putea avea o mare importanta balneologica.
In raionul Nisporeni se extrage de la adincimi mari apa numita burcuta, care contine o cantitate foarte mare de fosfor, ceea ce contribuie la coroziunea sistemelor de conducte ce transporta apa catre consumatori. Ea este in uzul casnic. Pentru a deveni potabila ar trebui supusa unor procese de epurare.
Solurile
In raionul Nisporeni solurile constituie principala bogatie naturala. Circa 80% din teritoriul raionului este acoperit cu cernoziomuri. Desi este destul de raspandita eroziunea si pe alocuri salinizarea, predomina totusi solurile fertile.
Stratul de sol din raion are grosimea de 1m pe o suprafata de un hectar, contine in medie 240 tone de humus 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone de potasiu, precum si o cantitate importanta de microelemente, cupru, zinc, mangan, molibden etc.
Solurile brune - acestea sant cele mai vechi soluri care s-au format sub padurile de stejar si fag. Au profilul slab diferentiat, culoarea bruna-deschisa, uneori roscata. Solurile cenusii de padure – predomina in cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Sau dezvoltat sub paduri de stejar, carpen si stejar, de tei, frasin si stejar. Se evidentiaza 3 subtipuri: cenusii deschise, cenusii, cenusii inchise.
La periferiile raionului sant raspandite si cernoziomurile levigate, care sant mai fertile in comparatie cu celelalte subtipuri si ocupa teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format in stepele de faneata cu un bogat covor de diverse ierburi, ceia ce a contribuit la acumularea unei cantitati mari de humus in stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus in stratul de sol cu grosimea de 1m sant de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagra.. Sant mai umede decat celelalte cernoziomuri si mai putin dispuse spre eroziune. De pe solurile respective se obtin cele mai mari recolte de culturi agricole.
Istorie
Prima atestare documentara a localitatii Nisporeni este reflectata in cartea de hotar semnata de domnitorul Moldovei Gaspar Voda la 4 ianuarie 1618. Ocupatia de baza a localnicilor era agricultura si vinatul. O ramura aparte era cultivarea vitei de vie si pomicultura.
La nivelul anului 1868 in Nisporeni erau 4 uscatorii de fructe, 20 mori de vant, 3 mori cu cai, 340 de crame si teascuri, un atelier de produs butoaie. Potentialul inalt eolian si existenta morilor de vint din secolul XIX au stat la baza elaborarii stemei si drapelului orasului in 2005.
In anul 1940, pentru o perioada scurta orasul Nisporeni devine centru administrativ al raionului cu acelasi nume, ca sa revina la acest statut in 1967.
In perioada anilor 1960-1970 se construiesc mai multe edificii sociale (cateva scoli, gradinite si un spital). Catre sfarsitul anilor 1980 in oras functionau mai multe intreprinderi industriale: 2 fabrici de vinuri, o fabrica de lactate, una de conserve, o fabrica de producere a caramizilor, o mini-fabrica de confectii, cateva organizatii mari de constructii si o puternica baza auto.
In anii 1989-1990 in oras s-au desfasurat mai multe cenacluri si manifestatii de renastere nationala. In perioada de tranzitie majoritatea intreprinderilor si-au redus esential volumul de productie, iar unele si-au intrerupt activitatea. Perioada data s-a caracterizat cu migratia masiva a populatiei peste hotare si reducerea numarului de locuitori, scaderea nivelului de trai.
Incepand cu anii 2002-2003, in raion incep sa se dezvolte noi afaceri, gratie surselor financiare parvenite de peste hotare de la cetatenii raionului. Unul din cele mai marcante evenimente ale istoriei localitatii este acordarea orasului statutului de scaun episcopal. Acest eveniment s-a produs in noiembrie 2005 odata cu hirotonia arhimandritului Petru de la Manastirea Hancu, in postul de episcop de Nisporeni, vicar al Mitropoliei Chsinaului si intregii Moldovei.
Sursa: nisporeni.md cu unele modificari. |
